Buna sa va fie dimineata!!:)
Minunata toamna ne daruieste o multime de motive pentru a o primi cu drag: fructe bune, legume...un peisaj de poveste!!:)
Astazi am zis sa incepem frumos ziua cu cateva poze cu soare si o para din gradina bunicii... Nu stiu daca mai este parul, daca nu cumva a fost doborat de ani si intemperii, sau poate de singuratate si dor.. de timpul acela dincolo de timp, intr-o gradina candva rasunand de glasuri si acum vizitata mult prea rar si prea putin.
Nu-i stiu gustul acestei pere... am vrut sa mi-o pastrez in memorie mirosind frumos si suav, tare si sanatoasa, cu o frunzulita agatata de codita sa frumoasa, mustacind usor spre mine in timp ce o aranjam sa o pozez...
Apoi, ne-am despartit. Nu stiu ce a facut... pentru ca am convenit sa ne pastram asa in amintire si, uitandu-ma la poza, sa am iluzia aceea placuta ca, daca o voi cauta pe pervaz sau poate pe comoda langa ceas, ma va astepta acolo cuminte...
La fel si-n viata. E alegerea mea sa nu vreau sa spun adio, ci sa imi iau doar la revedere. Pentru ca dincolo de tot si de toate, fiecare ne putem fauri o lume de rezerva, in care pere si bunici si prieteni dragi, vor fi mereu pe o bancuta, gata sa ne zambeasca atunci cand vom avea nevoie sa fim mai puternici.
Au trecut 6 ani... si o zi? Sau poate nu este inca maine..
Poate visez si ma voi trezi si para imi va zambi de pe o creanga de par tinerel, intr-o curte rasunand a voci.
0 comments :
Trimiteți un comentariu